Guvernul a aprobat și a trimis în Parlament un proiect de lege care vizează înființarea Regiei Autonome Administrația Canalului Siret-Bărăgan, ce ar urma să realizeze studiile și documentațiile tehnico-economice pentru finalizarea proiectului de infrastructură cu o valoare estimată la 3,5 mld. euro ce ar urma să asigure irigarea a 700.000 ha de teren arabil în sud-estul țării.„Regia va achiziționa serviciile de consultanță de specialitate, utilajele, instalațiile și echipamentele, va efectua recepția lucrărilor și ulterior va asigura exploatarea și întreținerea acestuia. Prin realizarea canalului se estimează obținerea unor sporuri de recoltă cu o valoare anuală de circa 120 de milioane de euro“, se arată într-un anunț al guvernului.
Construcția canalului de irigații Siret-Bărăgan face parte dintr-o listă de 17 proiecte de infrastructură pe care guvernul Boc le-a prezentat public în urmă cu trei ani, iar proiectul a fost menținut între priorități și de guvernul Ponta. La acel moment guvernul Boc viza realizarea acestor proiecte prin intermediul parteneriatelor public-private. Pe aceeași listă se mai aflau și reactoarele 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă, hidrocentrala Tarinița Lăpuștești sau autostrada Sibiu-Pitești.
Canalul Siret-Bărăgan este un proiect foarte vechi, propus încă din timpul comunismului de când a început irigarea sistematizată în România, însă este la fel de controversat ca și canalul București-Dunăre, având în vedere costurile potențiale prea mari față de beneficiile reale. Proiectul inițial trebuia să aibă o lungime de aproape 200 km. Construcția a început în urmă cu 25 de ani, când au fost finalizați 11 kilometri plus amenajările adiacente, iar pe o distanță suplimentară de 50 km s-au făcut lucrări, dar acestea nu sunt finalizate. După Revoluție, statul nu a mai direcționat fonduri importante pentru continuarea lucrărilor la acest proiect. Finalizat, canalul ar urma să străbată județele Vrancea, Brăila, Buzău și Ialomița. Canalul pornește din Siret (Călimănești) și ar trebui să ajungă la Dridu pe râul Ialomița.
Ministerul Agriculturii a estimat în urmă cu câțiva ani că funcționalitatea canalului ar permite irigarea unei suprafețe de 700.000 de hectare de teren agricol, de aproape șase ori mai mult decât suprafața irigată în România anul trecut.
Impactul ar urma să fie creșterea producției de grâu cu 330.000 de tone (4% din recolta de anul trecut), a recoltei de porumb cu alte 513.000 de tone (4,6% din recolta de porumb), dar și alte plusuri pentru floarea-soarelui, plantele furajere, fructe sau struguri. Plusul de producție, estimat de guvern la 120 de milioane de euro anual, înseamnă o creștere de 2% a a pieței cerealelor.
În ultimii trei ani toate guvernele care au trecut pe la Palatul Victoria au anunțat acest proiect ca fiind unul „prioritar“, însă până acum nu s-au făcut pași concreți în reluarea lucrărilor.
Guvernul nu a reușit să găsească până în prezent un investitor care să finanțeze această construcție în condițiile în care nu este clar cu ce va contribui statul român, cum și când se va amortiza investiția și în ce mod va genera profit.
Secretarul de stat Achim Irimescu pleacă de la Agricultură și se întoarce la Bruxelles
Secretarul de stat Achim Irimescu, care se află în echipa de conducere a Ministerului Agriculturii de aproape doi ani, va părăsi instituția începând cu luna februarie pentru a își relua activitatea la reprezentanța permanentă a României de la Bruxelles, poziție pe care a ocupat-o și înainte de a veni la minister, potrivit Mediafax.
Irimescu a fost responsabil la Agricultură de activitatea agențiilor de plăți care gestionează fondurile europene, dar și de relațiile cu Comisia Europeană.
Achim Irimescu a mai lucrat la Ministerul Agriculturii în perioada 1990-1998 în poziția de șef serviciu, consilier superior. El este inginer și deține o diplomă de doctor în economie agrară de la Academia de Studii Economice București.
Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 08.01.2014
0 comments :
Trimiteți un comentariu