
Specialiștii spun că există trei factori care vor influența stabilirea bugetului de asigurări sociale pentru anul viitor: reducerea CAS cu 5 puncte la angajator aplicată încă din toamna acestui an, majorarea automată a pensiilor ca urmare a indexării acestora cu valoarea inflației și a creșterii economice (prevăzută în legea pensiilor), dar și creșterea nivelului de contribuții la pilonul II de pensii (de la 4,5% din salariul angajatului la 5%).
Cu toate acestea, Casa de Pensii nu are estimări privind bugetul de pensii pentru anul viitor, iar guvernul Ponta nu a transmis încă Parlamentului proiectul bugetului de stat pentru 2015, deși acest lucru trebuie să se întâmple în fiecare an, până pe 15 noiembrie, conform legii.
„Proiecția bugetară (a bugetului de pensii – n.red.) pentru 2015 se face la Finanțe, la Prognoză, la Ministerul Muncii. Noi realizăm doar partea de execuție a acestuia“, a răspuns Angelica Mihail, purtătorul de cuvânt al Casei Naționale de Pensii Publice din România, întrebată de prognozele principalilor indicatori ai bugetului de pensii pentru anul viitor.
În 2013, statul a cheltuit peste 50 de miliarde de lei pentru plata pensiilor celor 5,2 milioane de pensionari din sistem. Deoarece din contribuțiile celor 4,8 milioane de angajați-contribuabili nu reușesc să se strângă la fondul de pensii suficient de mulți bani pentru plata pensiilor, din 2007 încoace bugetul Casei de Pensii este pe deficit, anul trecut ajungând la 12 mld. lei, fiind acoperit din subvenții.
Pensiile cresc automat
Premierul Victor Ponta a spus că pentru anul viitor există premisele unei creșteri a pensiilor cu cel puțin 5%, iar aceasta va contribui, cel mai probabil, la adâncirea deficitului. Totuși, legea pensiilor obligă guvernul să indexeze pensiile în funcție de nivelul inflației și al creșterii economice, indicatori care, cumulat, se vor apropia de nivelul de 5%, conform estimărilor analiștilor.
De asemenea, reducerea CAS cu 5 puncte la angajator, măsură pe care reprezentanții guvernului au spus că vor să o mențină, va adânci cu cel puțin 5 miliarde de lei deficitul, potrivit unor calcule ale ZF, care iau în considerare nivelul veniturilor încasate din contribuțiile din 2013. Ce se poate face însă pentru controlul deficitului pensiilor?
„Singura soluție pe termen scurt pentru acest deficit este înghețarea pensiilor până când sistemul va reuși să se echilibreze. Sigur, apoi ar trebui să se facă investiții, să se atragă fonduri europene, în așa fel încât numărul de contribuabili să fie cel puțin la fel de mare precum cel al pensionarilor“, a spus Marian Preda, decanul Facultății de Sociologie a Universității din București. În opinia sa, există mai multe soluții pentru rezolvarea problemelor din sistemul public de pensii, iar printre măsurile care ar putea sta la baza echilibrării bugetului este aceea de a nu se mai permite cumulul de pensii cu salarii în sistemul public.
„De asemenea, cei care lucrează în agricultură ar trebui încurajați, prin stimulente și nu prin sancțiuni, să contribuie la sistemul de pensii. Situația ideală ar fi să crească numărul de contribuabili“, a mai spus Marian Preda.
În opinia lui Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal, deficitul fondului de pensii se va adânci, câtă vreme raportul dintre numărul de pensionari și cel al salariaților nu se va îmbunătăți. În 2013, un salariat susținea, în medie, un număr de 1,08 pensionari, potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică.
„Suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește raportul dintre numărul de salariați și cel al pensionarilor, iar acesta va continua să se deterioreze, odată cu ieșirea la pensie a «decrețeilor»“, a spus Ionuț Dumitru. El a adăugat faptul că România nu a avut niciodată o reformă adevărată pentru încurajarea natalității, iar acest lucru va conduce la o deteriorare a situației sistemului public de pensii.
„Câtă vreme indemnizația pentru mame este de maximum 1.200 de lei pe lună în cazul celor care stau acasă doi ani, natalitatea nu este încurajată. Având în vedere că majoritatea tinerilor au credite la bancă, trecerea de la un venit lunar mediu de 2.000 – 3.000 de lei la unul de 1.200 de lei pe lună din care să se plătească și o rată la credit nu e convenabilă“, a mai spus șeful Consiliului Fiscal.
Reducerea CAS nu va micșora pensiile viitoare
La un salariu de 1.000 de lei brut pe lună, contribuția angajatorului la pensia angajatului este de 158 de lei (adică 15,8% din salariu), în scădere cu 50 de lei pe lună prin comparație cu situația de dinainte de luna octombrie a acestui an, când s-a decis reducerea CAS cu 5 puncte. În aceste condiții, se ridică întrebarea: va afecta reducerea CAS în vreun fel valoarea pensiilor viitoare, obținute de actualii salariați care sunt contribuabili la sistemul de pensii?
„Reducerea CA la angajator nu are nicio legătură cu punctajul pentru pensie. În calculul pensiei se ia în considerare salariul persoanei respective și salariul mediu la nivel național, iar punctajul pentru calculul pensiei nu are nicio legătură cu cota de contribuție“, a mai spus Angelica Mihai de la Casa de Pensii.
0 comments :
Trimiteți un comentariu