Comerțul și sectorul IT&C; au avut cele mai mari contribuții la creșterea economică atât în trimestrul al doilea, cât și pe ansamblul primului semestru, de 0,9%, respectiv 1%, potrivit datelor provizorii anunțate de Institutul Național de Statistică (INS).Pe partea de utilizare, consumul final efectiv total a avut o contribuție de 3,7% la creșterea economică de 3,7% în semestul I, confirmând faptul că economia crește din consum și mai puțin din investiții.
Faptul că exportul net de bunuri și servicii (export de bunuri și servicii minus import de bunuri și servicii) a avut o contribuție negativă de minus 1,5% la creșterea economică din semestrul I (minus 1,6% în trimestrul al doilea) confirmă bănuiala unor economiști anume că un consum „suprastimulat“ prin scăderi de taxe s-ar putea îndrepta spre importuri dezechilibrând, în lipsă de ofertă în creștere, deficitul comercial și pe cel de cont curent. Investițiile (formarea brută de capital fix) au contribuit la creșterea economică cu 1,5% în semestrul I și cu 1,6% în trimestrul II.
Datele provizorii (1) publicate de Institutul Național de Statistică la sfârșitul săptămânii trecute arată că economia a crescut în trimestrul al doilea cu 3,3%, iar creșterea în S1 a fost de 3,7%. Însă calitatea acestei creșteri a fost pusă sub semnul întrebării de unii dintre economiști, în timpul discuțiilor aprinse pe marginea reducerilor fiscale de amploare prevăzute în prima variantă a viitorului cod fiscal ce urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2016.
În urma acestor discuții, au fost amânate pentru 2017 eliminarea taxei pe stâlp, eliminarea euroaccizei de 7 eurocenți și reducerea impozitului de dividende de la 16% la 5%. Obiecțiile unora dintre economiști au fost că o stimulare fiscală de acest nivel va angaja populația într-o spirală a consumului, ceea ce va supraîncălzi economia dincolo de potențialul ei de creștere de 4%, stimulând importurile și dezechilibrând deficitele de cont curent și comercial.
Datele INS de săptămâna trecută arată că reducerea TVA de la 24% la 9% la alimente a stimulat puternic consumul în industria agroalimentară. Însă, deși în materie de investiții în economie se vede o creștere, aceasta pare mai degrabă o himeră.
Datele INS arată că nivelul consumului de alimente a crescut în iulie cu peste 23% comparativ cu aceeași lună a anului trecut, iulie fiind a doua lună în care consumul crește amețitor ca urmare a reducerii TVA la alimente. Dacă în iulie consumul de alimente a crescut cu peste 23%, nu așa s-a întâmplat pe celelalte piețe. Consumul de produse nealimentare a crescut cu doar 1,6%, iar cel de carburanți cu 5,8%.
Datele INS de săptămâna trecută mai arată că investițiile nete realizate în economia națională au crescut în primul semestru al lui 2015 cu 7,2% față de aceeași perioadă a anului trecut. Acest lucru s-a petrecut în condițiile în care cheltuielile de capital (investițiile din buget) au fost în semestrul I la cel mai de jos nivel din ultimii 10 ani, însemnând doar 78% din valoarea celor din S1 2014 și doar 34% din valoarea cheltuielilor planificate pentru a fi realizate în prima parte a anului. Însă, după cum arată economistul Laurian Lungu, nu avem de-a face cu o creștere spectaculoasă a investițiilor private, ci mai degrabă cu una ce derivă dintr-un „efect de bază“ în sectorul de construcții, care a fost extrem de lovit în criză și acum începe să crească.
Potrivit datelor INS, pe elemente de structură, lucrările de construcții noi au crescut cu 9,3%, utilajele (inclusiv mijloace de transport) cu 7%, în timp ce alte cheltuieli au scăzut cu 0,1%.
Datele INS la S1 pe partea de utilizare a PIB arată că avansul economic este susținut de consum (plus 3,7% contribuție la creșterea PIB), în vreme ce investițiile au contribuit la această creștere cu 1,5%.
Lipsa investițiilor în administrație este relevată de faptul că aproape întreaga creștere ce vine din consum este susținută de consumul final al gospodăriilor. Cheltuielile pentru consumul final individual al administrației publice au avut un aport la creșterea economică în S1 de 0,1%, iar consumul final colectiv efectiv al administrației publice tot de 0,1%.
Volumul de activitate în sfera comerțului cu ridicata și cu amănuntul a crescut cu 5,6% în S1, iar ponderea acestei componente în PIB a ajuns la 17,7%.
Informațiile și comunicațiile, care au avut o contribuție de 0,9% la creșterea PIB din S1, au avut cel rapid ritm de creștere, de aproape 14%, ponderea în PIB fiind de 7,2%.
Aportul industriei (care contribuie cu 22% în S1 la formarea PIB) a contribuit – pe partea de formare a PIB – la creșterea economică doar a 0,5%, iar ponderea acestui domeniu în PIB a coborât la 22%.
0 comments :
Trimiteți un comentariu