Când Banca Centrală Europeană a lansat, la începutul anului, propria versiune de ajustare cantitativă, adică un program de achiziții masive de obligațiuni cu bani electronici, unul din obiective a fost ca prin acești bani ieftini să încurajeze companiile europene să ia credite și să investească în economiile lor muribunde.Însă companiile europene nu se grăbesc să investească, dând vina pe perspectivele slabe de creștere economică din Europa. În schimb, companiile americane mari precum Coca-Cola, Berkshire Hathaway a lui Warren Buffett și AT&T; au profitat de dobânzile extrem de mici din zona euro și s-au împrumutat în euro mai mult ca niciodată.
Îngrijorător este că, pierzând investițiile companiilor europene, economia UE pierde un motor de creștere.
Fără relansarea investițiilor companiilor, Europa riscă să intre într-un cerc vicios în care creșterea economică slabă descurajează cheltuielile, ceea ce va afecta productivitatea și din în cele din urmă va frâna economia, scrie Financial Times.
Creșterea economică dezamăgitoare este unul dintre motivele pentru care BCE ia în considerare extinderea pachetului său de quantitative easing de 1.100 miliarde de euro. Însă dovezile că achiziții mai agresive de obligațiuni vor impulsiona companiile să cheltuiască sunt amestecate cu semnale descurajatoare.
Exemplul conglomeratului industrial german Siemens este exemplificativ. Grupul a anunțat luna trecută investiții de 200 de milioane de euro într-un complex eolian pe coasta de la Marea Nordului a Germaniei. Circa 1.000 de persoane își vor găsi loc de muncă acolo. Să fi avut aici o contribuție stimulentele oferite de BCE?
„Acele locuri de muncă nu au apărut mulțumită ratelor reduse de dobândă. Investițiile sunt influențate mult mai mult de perspectivele de creștere, de posibilul profit și de barierele tehnologice și mai puțin de evoluțiile dobânzilor“, a explicat Ralf Thomas, directorul financiar al Siemens. „Nu decidem să cheltuim mai mult doar pentru că dobânzile sunt mai jos vreo doi ani“, și-a completat el ideea.
Companiile europene preferă să-și facă rezerve de cash
Programul de QE al BCE pare să fi coborât costurile de finanțare pentru afacerile mici și a ajutat la creșterea cererii pentru finanțare din partea companiilor. Însă interviurile cu lideri de top din businessul european subliniază provocările pe care BCE trebuie să le depășească pentru a forma un mediu în care încrederea și accesul facil la credit pot stimula investițiile. „Banii ieftini nu încurajează mai mult o companie să investească“, spune Kurt Bock, directorul executiv al BASF, un grup german și unul dintre cei mai mari producători de chimicale din lume. „Ne orientăm cheltuielile în funcție de perspectivele de creștere, iar în Europa aceste perspective sunt modeste“.
Mario Draghi, președintele BCE, insistă că programul de QE al instituției sale este eficient. „Aș spune că politica noastră monetară de relaxare cantitativă a ajuns să se simtă și în economie“, a spus el la începutul lunii, precizând că în țările cu probleme, precum Spania, Italia și Franța, condițiile de creditare se îmbunătățesc. „Costurile de finanțare s-au dus în jos“. Investițiile companiilor din Europa s-au prăbușit în urma crizei economice din 2008 în condițiile în care companiile au ales să-și scape de datorii și să păstreze cash-ul. Între 2010 și 2011 acestea și-au revenit, dar în ultimul timp au stagnat în Franța și Germania, în pofida creșterii exporturilor, ajutate de deprecierea euro, și a profiturilor sănătoase.
Rezervele de cash ale companiilor europene nefinanciare s-au umflat la peste 1.100 miliarde de dolari, cu peste 40% peste nivelul din 2008, potrivit datelor Moody’s.
Experiența americană cu QE nu ar trebui să fie deloc încurajatoare pentru BCE. Banii cu care Rezerva Federală americană a inundate piețele au dus mai sus prețurile acțiunilor, dar companiile americane au folosit adesea creditele ieftine pentru a finanța răscumpărări de acțiuni și pentru a plăti dividende mai mari în loc să facă investiții care să creeze locuri de muncă și să le extindă afacerile.
Costul banilor
În Europa, companiile mari au emis recent obligațiuni la dobânzi neglijabile. Spre exemplu, compania franceză de utilități Engie, fosta GDF Suez, a vândut în martie obligațiuni cu cupon zero. Însă aceasta nu înseamnă că banii sunt gratuiți. Câștigurile pe care acționarii le cer companiilor listate sunt destul de ridicate, în parte din cauza incertitudinilor și volatilității de pe piețele financiare. Companiile listate se finanțează de obicei mai mult prin acțiuni decât prin obligațiuni și de aceea pentru ele costul capitalului nu a scăzut mult după trecerea crizei.
În schimb, companiile americane au inundate piața obligațiunilor din zona euro, vânzând cantități record de datorii noi anul acesta. Analiștii și investitorii spun că trendul va continua, probabil, într-un ritm rapid tot restul anului, notează The Wall Street Journal. Pe lunga listă cu companii americane care au trecut Atlanticul pentru a se finanța în euro figurează Wells Fargo și American Honda Finance, care au emis obligațiuni în euro săptămâna trecută. Ele au strâns împreună două miliarde de euro.
În total, companiile americane au strând de pe piețele de obligațiuni din zona euro 54 de miliarde de euro de la începutul anului, potrivit firmei de informații Dealogic. Acesta este un nou record, iar suma este cu 40% mai mare decât cea înregistrată în 2014.
Companiile americane au o pondere de 22% în emisiunile din 2015 de obligațiuni corporate denominate în euro, mai mult decât ponderea cumulată a companiilor franceze și italiene. Anul trecut, contribuția americanilor a fost de 12%.
Două perspective diferite
Kurt Bock, directorul executiv al grupului german BASF
: „Banii ieftini nu încurajează mai mult o companie să investească. Ne orientăm cheltuielile în funcție de perspectivele de creștere, iar în Europa perspectivele sunt modeste“.
Mario Draghi, președintele BCE
: „Aș spune că politica noastră monetară de relaxare cantitativă a ajuns să se simtă și în economie. Costurile de finanțare s-au dus în jos.“
0 comments :
Trimiteți un comentariu