Trei investitori francezi, un oenolog, proprietarul unui castel și al unor podgorii în Bordeaux și un personal coach, s-au îndrăgostit de România și acum fac vin de 100.000 de euro în județul Mehedinți. Vinurile Catleya sunt vândute astăzi atât în România, cât și în Franța.„Sunt inginer viticol și oenolog instruit la Bordeaux și am descoperit România cu ocazia unui stagiu efectuat în podgoria Dealul Bujorului (din județul Galați, n.red.). După ce am realizat potențialul viticol al țării am decis, sub influența lui Frederic Vauthier (unul dintre ceilalți doi acționari - n.red.), să mă reîntoarc în 2007 pentru a căuta terenuri propice cultivării cu viță-de-vie“, își amintește Laurent Pfeffer.
El este de părere că destinul l-a îndreptat către Corcova, unde a descoperit istoria incredibilă a acestei podgorii. „Am decis astfel să mă stabileasc aici pentru a înființa o plantație viticolă și a fonda domeniul Catleya. În paralel, din 2007 colaborez ca director tehnician vie și cramă pentru domeniul Roy & Damboviceanu.“
Domeniul Catleya este situat în regiunea Corcova, județul Mehedinți din România. Cei trei antreprenori spun că regiunea are un trecut bogat în domeniul viticol și amintesc de prințul Anton Bibescu și de Marcel Proust. „Bibescu, prințul multitalentat de origine româno-franceză, a fost cel ce a hotărât să-și extindă via (...) pe dealurile de la Corcova. Proust, admirator și bun prieten al lui Bibescu, a dorit să i se alăture la Corcova, dar boala l-a împiedicat să călătorească. Evocarea acestui loc a rămas însă prezentă în scrierile sale, ba chiar Bibescu a inspirat unul dintre personajele principale din romanul „În căutarea timpului pierdut“, spune Laurent Pfeffer.
În opera lui Proust orhideea Catleya este simbolul iubirii, iar cei trei francezi au ales acest nume pentru vinurile obținute din viile replantate pe vechile pământuri ale prințului Bibescu.
Alături de Laurent Pfeffer în proiectul Catleya mai sunt implicați alți doi acționari. Frederic Vauthier este proprietar al Château Lucas din Lussac Saint-Emilion (Bordeaux) cu o suprafață de 20 de ha. El reprezintă totodată a optsprezecea generație de producători de vin de pe acest domeniu.
„Cu o experiență solidă de mai bine de 15 ani, atât în vie, cât și în cramă, el este cel care a sugerat orientările tehnice mărețe ce se regăsesc în domeniul Catleya.“
Al treilea acționar este Dominique Pfeffer, specialist în vânzari în domeniul informatic, coach personal și de echipa și amator de vinuri.
El a descoperit România cu ocazia unei călătorii în vederea găsirii unui teren. „El este cel care se ocupă de promovarea vinurilor atât în Franța, cât și în străinătate.“
Cei trei investitori au pariat inițial pe vinuri albe, rose și roșii, iar acum încep să producă și miere pe care vor să înceapă să o comercializeze. „Anul 2015 se apropie de final, și vedem că cifra de afaceri a progresat, vom termina cu cel puțin 100.000 de euro. Mai mult, vindem din ce în ce mai mult în România, începem să fim cunoscuți.“
Totuși, Laurent Pfeffer spune că piața locală știe încă puține despre vin și vin de calitate, dar vrea să învete, mai ales tinerii care vor vinuri românești. „Vindem doar în HoReCa și în magazinele specializate, în special în București și în Cluj. Printre locurile unde suntem prezenți se numără Bănăcina Veche, Dianei 4, Foxwine sau London Bistro.“
Compania produce anual aproximativ 3.500 de sticle de vin alb, 10.000 rosu și 10.000 rose, folosind doar strugurii din domeniul Catleya. Brandul sub care compania este prezentă este Catleya - Freamăt.
„Urmează să scoatem anul viitor o gamă superpremium de vin roșu, mai exact 2.500 de sticle.“
Vinurile albe domină piața de profil, circa 60% din români preferând aceste licori, pe o piață în continuă dezvoltare unde vinul roze câștigă an de an tot mai mult teren. De altfel, acest sortiment a început să se dezvolte puternic anul trecut, devenind mai degrabă o modă. Astfel, vinurile roze au ajuns să fie preferate de 5%, în timp ce 35% preferă roșiile, potrivit datelor din piață și informațiilor Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV). În ceea ce privește tipul de vin, preferatele românilor sunt cele „demi“, atât demidulci, cât și demiseci, urmate de vinurile dulci sau seci, potrivit OIV.
România se află în prezent între primele 15 state mari consumatoare de vin din lume, fiind peste nivelul Portugaliei și Australiei, potrivit datelor din piață. Apetitul românilor pentru vin însă abia acum începe să se dezvolte, așa că direcția este doar în sus în clasament și în jos în pahar.
Compania are trei muncitori permanenți - un muncitor vie, un tractorist și un paznic - și până la 20 de zilieri, în funcție de perioadă.
„Cea mai dificilă zonă pentru noi este cea administrativă, pentru că ne mănâncă mult timp. Mai mult, lucrând în agricultură, suntem dependenți care în România poate fi extremă, vorbim de ger, căldură, secetă sau ploi.“ Cei trei investitori au în Mehedinți o suprafață cultivată cu viță de vie de 15 hectare.
România are circa 180.000 de hectare cu viță-de-vie grupate în 37 de podgorii, din care doar 28% se află în circuitul economic, diferența făcând loc apariției de noi producători de vin, noi nume testând producția în fiecare an.
Cu acest nivel al suprafeței ocupate cu viță, România se află pe locul cinci în Europa și pe locul 11 în lume, iar potențialul viticol și fondurile UE, care pot acoperi până la 75% din investiții, atrag noi investitori, în special cei străini.
0 comments :
Trimiteți un comentariu