Prețurile de consum din România sunt similare celor din Polonia sau Ungaria și la jumătate față de media UE, deși salariile sunt rămase mult în urmă. Astfel, salariul minim în România este de doar 232 de euro, la jumătate față de Polonia și de 6-7 ori mai mic decât în Occident, potrivit biroului de statistică european Eurostat. Datele evidențiază încă o dată că puterea de cumpărare plasează România la coada Europei, alături de Bulgaria.Cele două state au aderat la Uniunea Europeană împreună în 2007 și de atunci s-au situat constant pe ultimele locuri din uniune atunci când a fost vorba de salarii sau putere de cumpărare. Da, și prețurile sunt printre cele mai mici, însă salariile sunt mult rămase în urmă, arată datele Eurostat. În ceea ce privește nivelul prețurilor, acesta se referă la prețurile de consum în general, deci sunt cuprinse atât prețurile la alimente, haine, cosmetice, cât și la electrocasnice, utilități, chirii și transport. De altfel, în cazul unor categorii de produse precum hainele, cosmeticele, electronicele sau carburantul, prețurile de pe piața locală sunt de multe ori aliniate celor din Vest, în pofida diferențelor salariale. Chiria și utilitățile sunt însă cele care trag în jos media prețurilor din România, potrivit datelor ZF.
„Prețul la alimente depinde de regulă dacă este vorba de un produs de import sau de unul realizat local. La un produs din import ai preț bun de producție datorită volumului mare pe care îl au fabricile de acolo, dar la acest preț adaugi transportul care are o pondere mare în prețul final. La raft este posibil să ajungi să ai un preț similar în România cu cel din afară. Dacă vorbim de un bun «made in Romania», totul depinde de cât de competitivă este industria respectivă, însă aici poți ajunge să ai prețuri mai bune ca afară“, spune un executiv de top din comerțul modern local. Per ansamblu însă, dacă luăm un coș de cumpărături de circa 100 de euro, un român care câștigă salariul minim pe economie își poate permite două astfel de coșuri lunar. Același coș costă de circa două ori mai mult în Occident, deci aproximativ 200 de euro, însă un neamț sau un francez își permite șapte astfel de coșuri cu salariul minim din țara sa.
Puterea de cumpărare scăzută face ca aproape o treime din cheltuielile unei gospodării din România să fie reprezentate de alimente și băuturile nonalcoolice. După această pondere România se situează pe primul loc în Europa, arată datele Eurostat. Prin comparație, o gospodărie din Marea Britanie alocă mai puțin de 9% din venituri pe alimente, iar una din Norvegia 12%. Ponderea mare a alimentelor în totalul cheltuielilor unei gospodării din România vine în contextul în care prețul unor produse precum carne, lactate, fructe sau băuturi răcoritoare este asemănător cu cel din țările vestice, însă acolo salariile sunt și de șase-șapte ori mai mari decât cele din România. În situația în care o mare parte din venituri merge pe mâncare, alături de utilități și transport, sumele rămase pentru răsfăț precum vacanțe sau pentru educație și sănătate sunt foarte mici.
„Cred că singura soluție pentru ca România să recupereze din decalajul care o desparte de statele din Vest este să se schimbe structura economiei. Momentam vedem doar investiții în hipermarketuri, supermarketuri și în call centere, investiții care creează locuri de muncă cu productivitate redusă și cu salarii pe măsură”, spune Cristian Pârvan, secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). El mai spune că majorările salariale ale bugetarilor sunt o soluție doar pentru acest sector, însă nu ajută economia per ansablu. Mai mult, Pârvan evidențiază că structura salariaților este disproporționată în contextul în care avem 1,2 milioane de bugetari, adică 25% din totalul numărului de salariați.
„Ca număr de salariați noi suntem la același nivel cu Ungaria, o țară cu o populație de două ori mai mică. Și să nu uităm că Ungaria are un excedent comercial, pe când România are un deficit de 8 mld. euro anul trecut.”
Pârvan spune că reducerea TVA de anul trecut a evidențiat slăbirea bazei de producție locale, creșterea consumului realizându-se pe baza creșterii improturilor. TVA-ul la alimente a fost redus anul trecut la 1 iunie de la 24% la 9%, iar acest lucru a dus la o reducere a prețurilor locale. Declinul prețului la alimente s-a văzut și în cazul prețurilor de consum per ansamblu, acestea ajungând la 51,9% din media UE în 2015, față de peste 53% în cei doi ani anteriori. În momentul aderării la UE, România avea prețuri situate la peste 63% din media prețurilor uniunii. Eliminarea taxelor și atragerea de investiții a tras în jos această medie.
0 comments :
Trimiteți un comentariu