♦ În 2020, cantitățile de baterii puse în piață au crescut cu 30%, vândute fie individual, fie în gadgeturi. Jucăriile generează cele mai multe baterii la nivel de populație, fiind urmate de telecomenzi.Jucăriile sunt electronicele care generează cele mai mari cantități de baterii, iar în cazul în care acestea ajung la groapa de gunoi, și nu în centrele de colectare, impactul lor negativ asupra mediului este uriaș.
„Cantitatea de baterii care ajunge la o groapă de gunoi este sub 1%, dar provoacă cele mai mari dezastre. Într-o baterie găsim mercur, care otrăvește 50 de metri cubi de apă pentru o perioadă de cel puțin 30 de ani. Mercurul ajunge în pânza freatică, apoi în ceea ce mâncăm noi. În final, bateriile ajung să fie ingredientele unei poțiuni letale“, a spus Elena Gaspar, președintele Sistemului Național de Reciclare a Bateriilor (SNRB), în cadrul emisiunii ZF Economia verde.
În afară de bateriile cu plumb, toate celelalte baterii au o valoare negativă, adică reciclarea lor costă mai mult decât materiile prime care se pot obține din ele. „Noi dezvoltăm constant rețeaua de colectare, astfel încât cei care își doresc să recicleze bateriile să aibă un punct de colectare cât mai aproape de casă. Există și o aplicație mobilă care te localizează și îți arată care sunt cele mai apropiate centre pe o rază de 3 kilometri. Pot fi magazine, farmacii, librării.“
Sistemul Național de Reciclare a Bateriilor le colectează și merge cu ele la reciclare. În acest moment, în România se reciclează bateriile cu plumb, indiferent că sunt baterii auto sau de la servere, și bateriile clasice, pe care le punem în telecomenzi. Bateriile cu plumb se reciclează la Rombat și Monbat, iar cele alcaline și zinc-carbon se reciclează la Green Weee, la Buzău, spune Elena Gaspar. „Pentru alte tipuri de baterii – precum cele din telefoane, trotinete, mașini electrice – nu există sisteme de reciclare în România, așa că le trimitem în Germania.“
În Uniunea Europeană, există nouă facilități pentru reciclarea acestor baterii (litiu-ion sau nichel-metal hibrid, folosite în special în vehiculele de transport public). Aceste nouă facilități au o capacitate de 28.000 de tone anual.
„Ținta de colectare asumată de România este de 45% din media cantităților puse pe piață în decurs de trei ani, inclusiv anul în care ne aflăm.“
Populația ar trebui însă să înțeleagă cât de importantă este reciclarea bateriilor, iar în acest sens SNRB și-a propus să extindă cât mai mult rețeaua de puncte de colectare.
„Avem în acest moment în jur de 5.000 de puncte de colectare, dar nu sunt suficiente. Câteva milioane bune de baterii se aruncă anual în România. Dacă acum rugăm pe cineva să se uite câte baterii uzate are în casă, va găsi între 8 și 16 baterii, dacă nu are copii. Dacă are copii, numărul este și mai mare. Dacă suntem optimiști, 20% ajung la reciclare. Producătorii și retailerii știu lecția și le trimit la reciclare, dar de la populație nu cred că mai mult de 15% ajung la reciclare.“
În 2020, cantitățile de baterii puse în piață au crescut cu 30%, vândute fie individual, fie în gadgeturi. Jucăriile generează cele mai multe baterii la nivel de populație, fiind urmate de telecomenzi.
„În contextul în care piața pe tot ce înseamnă vehicule electrice a explodat, iar UE vrea ca până în 2030 pe străzi să fie circa 30 de milioane de mașini electrice, am început deja de anul acesta să ne confruntăm cu situația în care bateriile acestor mașini trebuie să ajungă la reciclare. Bateriile vehiculelor electrice sunt extrem de eficiente, dar, în același timp, extrem de periculoase. Ele intră în categoria deșeurilor periculoase și ne confruntăm cu costuri mari de transport și reciclare“, a precizat Elena Gaspar și în cadrul videoconferinței ZF Economia verde, dedicată reciclării, eveniment care a avut loc săptămâna aceasta.
„Economia verde“este o campanie editorială realizată de Ziarul Financiar cu sprijinul Raiffeisen Bank
0 comments :
Trimiteți un comentariu